O nouă toamnă

E atâta liniște

În început de toamnă

Copacii goi jelesc pe alei

Plâng frunzele căzute pe altare

De asfalt murdar și de noroi.

E atât de tristă toamna asta

Și atât de crudă-n nemișcarea ei

Căci plânge cerul în infinite ploi

Plâng frunzele căzute pe alei.

E toamna, trist cuvânt, trist înțeles

Un anotimp bizar și schimbător

Mi-e dor de vara, de căldura, de culori.

Mi-e dor aprins de un soare trecător.

31 august Ziua Limbii Române

7 comentarii

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.