O dimineaţă liniştită de iunie. Mă trezesc veselă şi în timp ce îmi beau cafeaua, răsfoiesc netul pentru cele mai noi ştiri. Un tabloid cunoscut anunță cu litere de o şchioapă. Şoc, şoc, şoc, vine sfârşitul lumii!

Intru repede să citesc căci nu vreau să mă prindă marele eveniment, nepregătită.

Baba Vanga, moartă acum 20 de ani, ne anunţă că peste exact 2 săptămâni vom muri şi noi. Viaţă, animale, plante, oameni, pământ.. totul kaput! Cum s-ar zice, marele The End fără happy-end.

Mă uit în calendar şi o mie de gânduri îmi trec prin cap.Unele măreţe, altele mai cotidiene. Soţul meu nu-i acasă în acea zi fatidică, lucrează. Aşa deci, carevasăzică nu îşi va petrece alături de noi sfârşitul lumii.

Mă gândeam să fie totul mai zen, o cină romantică, desfăceam o sticlă de vin, mâncam o friptură, un tort şi gata. Bang! Barem sfarșitul lumii ne prindea ghiftuiţi şi împăcaţi cu soarta tristă ce ne aşteaptă.

Mai citesc fugitiv ce mai zice Baba Vanga.

Cică o noapte neagră va învălui pământul. Aici nu-i aşa mare problemă că îmi iau un bax de lumânări şi nu stau pe întuneric.

Printre noi va coborî Anticristul. Da, de ăsta nu mă interesează ca-s femeie măritată şi în plus am pile la Şeful Suprem, the God cum s-ar zice.

Un mare cutremur va zgudui pământul 7 zile şi 7 nopţi. Da, aici s- ar putea să fie o mare problemă. Mă apuc rapid să pregătesc kit-ul de supravieţuire.

După câteva ore verific, ostenită deja. Apă am pus..chiar şi minerală.. medicamente..am pus..actele casei şi maşinilor pus..astea cam degeaba că nu cred că o să mai avem nevoie. Din păcate, Baba Vanga nu zice nimic şi de starea drumurilor. Preventiv, arunc în geantă o ciocolată şi o sticlă de suc pentru fiică-mea. Să nu simtă prea aspru această perioadă. Mai bag repede o lanternă, un chibrit, acum nu ştiu dacă să îmi pun şi ţigările.Oare supravieţuitorii fumează?

Mă mai uit prin jur ce să mai iau..o carte, ceva vesel să nu mă plictisesc la marea Apocalipsă.

Hai să mai pun şi ceva de ronţăială daca tot va dura atat. Nişte biscuiţi, covrigei, nişte snacksuri, să treacă mai repede marea zguduială.

A, stai că sunt la dietă ! De fapt, da-o încolo de dietă! Vine sfârşitul lumii şi mie îmi arde de regimuri? În plus, ăştia mai grăsuţii supravieţuiesc mai mult fără mâncare. Hai că parcă îmi pare rău acum că nu m–am mai îngrăşat câteva kilograme. Mai câştigam şi eu câteva zile.

Gata cu kitul de supravieţuire. Acum trebuie să îl ascund bine.Nu de alta dar vine fiică-mea de la şcoală şi mă pune să îi iau tot calabalîcul din dotare: role, bicicletă, trotinetă, penny board. Păi ce, noi plecăm în vacanţă?

Mai citesc o dată cu mare atenţie articolul. Mă uit stupefiată la dată. E vechi articolul, de anul trecut. Deja mă simt un pic dezamăgită. Atâtea pregătiri, atâta stres şi degeaba. Se mai amână câtiva ani. Păi ce să mai zic? Să avem grijă ce facem cu ei!